Cochilia reprezinta un con calcaros de forma concava, spiralat in sens invers fata de acele de
ceasornic, formand 3 – 4 spire.
Este acoperita de un invelis subtire denumit cuticula sau
periostracum, care confera culoarea exemplarului.
Este despartita prin ganglioni pozitionati de-a
lungul mantalei, tegumentul, care acopera masa viscerala.
Cochilia este alcatuita din 3 straturi principale, periostracumul extern ce contine un compus
organic denumit conchiolin, cel de-al 2-lea strat, ceva mai gros e format din 3 straturi de
carbonat de calciu cristalin bazat pe o matrice organica.
Stratul aflat la interior este cunoscut
drept sidef, fiind baza de colorare a perlelor, fiind intalnit mai ales la molustele marine.
structura cochiliei este un impaienjenis proteic de grosime 1-2 mm, impregnat cu carbonat de
calciu (98 – 99%).
Detine o deschidre ale carei muchii sunt cunoscute drept peristom, nefiind prea
bine format si nici calcifiat pana la stadiul in care melcul devine adult.
La maturitate, melcilor li
se formeaza o muchie sau o buza.
Din totalul greutatii melcului, cochilia reprezinta o treime.
Deschiderea melcului poate sa prezinte uneori o membrana denumita operculum.
Aceasta se
poate detecta atunci cand melcul este in hibernare sau se odihneste.
Cresterea cochiliei nu este regulara.
Formarea cochiliei este influentata de un numar de factori
ce include tipul hranei, disponibilitatea, temperatura si mediul relativ, hormonii de crestere,
culoarea si designul de baza fiind predeterminate genetic.
Pot aparea variatii, fiind influentate de
hrana si de temperatura, dar si de predispozitia genetica pe care un crescator il va putea
manipula apoi.
Melcii mari imperecheati cu altii de acelasi talie, vor produce melci si mai numerosi dupa cochilie
poate fi citita varstamelcului si gradul de maturitate la care a ajuns.
Atunci cand melcului i se formeaza buza,
corpul este format din 3 parti: capul, piciorul si masa viscerala
capul cuprinde 2 perechi de tentacule, cele 2 tentacule oculare fiind localizate deasupra, iar cele
2 tentacule mici care servesc pentru pipait sunt situate dedesubt.
Gura se afla sub tentacule si
contine 1 dinte de forma circulara si limba sau radula (organ de masticatie la gastropode) care e
acoperit de un dinte sub forma de corn.
Falca superioara este in frapt un dinte continuu utilizat
opentru taierea si curatirea hranei in gura.
Melcii isi consuma hrana prin miscari de razuire la nivelul radulei, limba ca o pila care contine si
dintii macina alimentele prin miscarea limbii inainte-inapoi.
Orificiul genital este localizat pe partea dreapta in spatele capului. scrotul, continand si vaginul,
penisul si sageata calcaroasa se afla in interiorul acestui orificiu.
PICIORUL
Piciorul sustine corpul si permite melcului locomotia.
Exista 2 deschideri practicate in regiunea
superioara a piciorului in apropierea buzei sau muchiei cochiliei; una dintre acestea reprezinta
orificiul respirator, cealalta fiind anusul.
Forma locomotoare a melcului este regulata, o miscare
de alunecare continua.
Melcii produc o sputa (un amestec de proteine apa/mucus) prin care corpul se umezeste inlesnind
locomotia.
Aceasta sputa ajuta in protejarea melcului impotriva parazitilor si iritantilor.
Mucusul
este produs pe toata lungimea corpului, permitand indepartarea iritantilor.
Producerea mucusului
reduce cantitatea de evaporatie de pe suprafata corpului melcului.
sputa este compusa in mare parte din apa, aceasta fiind cauza pentru care melcii sunt mult mai
activi in timpul sau dupa ploaie sau in conditii de umezeala.
Acest mediu este cel mai prolific
pentru melci, inlesnindu-le deplasarea.
MASA VISCEARALA
Masa viscerala contine organele respiratorii, circulatia, digestia si reproducerea.
Masa viscerala
este inglobata in cochilie, acesta fiind invelisul ce protejeaza organele vitale in fata oricarui
pericol.
Sistemul respirator incvlude plamanul alcatuit din capilare care pompeaza oxigenul in sistemul
circulator.
Circulatia la melc se realizeaza printr-un sistem sangvin deschis prin care sangele nu urmeaza o
curgere liniara prin tuburi, ci una dispersata la nivelul tesuturilor.
Astfel, sangele ajunge in
cavitatile corpului.
sistemul digestiv porneste de la nivelul capului, continua cu gura, esofagul si gusa, stomacul si
apoi intestinul, partea finala fiind anusul localizat inaintea cavitatii mantalei.
Melcul detine un sistem nervos foarte bine dezvoltat.
Creierul este compus din multi ganglioni
contopiti ce inconjoara masa cavitatii bucale.
sistemul nervos periferic ce porneste de la creier este conectat cu organele senzitive, adica ochii
si organele de simt pentru miros si echilibru.
Sistemul nervos ajunge pana la peretele melcului.